Munții Tokaj, care se situează în diagonala nord-est. sud-vest al triunghiului Szerencs-Sátoraljaújhely-Gönc, se ridică pe marginea munților din zona Alföld și Carpați, constituind un peisaj complex, din numeroase puncte de vedere, dar totuși uniform în caracteristicile sale. Poartă nu numai melanjul, dar și hibrizii scoarței pământești, ai faunei, vegetației și ai oamenilor. Munții din marginea Carpaților și a regiunii Alföld s-au format pe o fisură tectonică foarte adâncă, ca și produsul activității vulcanice, acum circa 11-13 milioane de ani. Rocile sale cuprind materialele caracteristice stratului superficial al scoarței pământești, până al o adâncime de circa 6-10 km. Această compoziție specială și situarea morfologică a marginilor acestor munți sunt elementele care ridică zona hotarelor regiunii Alföld, așa numiții munți Tokaji, la nivelul unei regiuni de o particularitate aparte. Din punct de vedere al caracteristicilor geografice și al florei, răspândirea efectivă și economică a plantelor caracteristice regiunii, cum ar fi nucul, vița de vie, coacăzul, măceșul și păducelul, sunt legate de marginile acestor munți.

Post-procesele vulcanice care au avut loc în acești munți au format cele 26 de variațiuni ale celor 13 materii prime minerale din regiune. Locurile de acces ușor la aceste materii sunt situate în semi-bazinul morfologic, cu deschidere către sud-est, oferind locații miniere facile, asigurând activitatea minieră de azi și din viitor a zonei muntoase, cu cele aproape jumătate de miliarde de tone de bogății minerale. Această zonă muntoasă a avut un rol important în dezvoltarea economică a bazinului carpatic, referitor la materiale și la materialele prime, încă de la apariția homo sapiens până în zilele noastre. De aici și-a obținut omul primitiv uneltele, din cuarțul limnic apărut în izvoarele termale, vechi de 13 milioane de ani, așa cum ne arată descoperirile arheologice. În privința descoperirilor arheologice și pământul ocru prezintă o importanță majoră. Iar obsidianul a ajuns să servească omul în perioada pietrei cioplite ca și vârf de săgeată. Evul Mediu a utilizat, dintre materialele minerale, vulcanitele silicatizate, de exemplu pietrele de moară.

La sfârșitul Evului Mediu artizanul principelui Rákóczi, Thomas Hutnik, a dezvoltat, în premieră mondială, fabricarea sticlei pe bază de perlit, iar buteliile de vin, produse de acesta, s-au potrivit perfect dezvoltării majore a viticulturii din acea perioadă. Argila depusă în zona Hegyalja, din materiale vulcanice, a pus bazele olăritului din Sárospatak, Gönc și Hollóház.

În era modernă, prin trasarea granițelor prin tratatul de la Trianon, inginerii, specialiștii Bazinului Carpatic, ajunși în centrul Ungariei, au dezvoltat mineritul unor materiale minerale care nu se putea extrage în celelalte zone ale țării sau nu existau în cantități suficiente. La acest moment a pătruns în rândul materiilor prime bentonita care, anterior Fortului Benton din America, era denumită de literatura de specialitate ca estonită, ulterior a avut loc reînflorirea utilizării materiilor prime ceramice și s-a dezvoltat și activitatea carierelor de piatră, legată de construcția drumurilor.

După cel de-al II. Război Mondial, prin sprijinul material și politic dat dezvoltării industriei grele, s-a descoperit materialul refractar piatra de tuf, iar perlita, care anterior era prezentă în producția de obsidian și a buteliilor de vin, și-a început renașterea, dar acum ca și materiale de construcție Reprezintă o curiozitate aparte faptul că locurile de extracție ale acestor materiale minerale se află în strânsă legătură cu zonele viticole, indicând și prin aceasta că zonele viticole productive și de calitate necesită existența oligoelementelor din zonele vulcanice.
Omul, fiind cel mai important utilizator al materiilor prime minerale, folosește celelalte materiale minerale naturale, neamintite până acum, ale acestor munți, în mod continuu și din timpuri îndepărtate, ca materiale de construcție. Pe vremea regelui Ștefan materialele de construcție, având la origine piatra de tuf vulcanic, din zona Tokaj-Hegyalja, se utilizează la construcția bisericilor, mai târzia la construcția clădirilor publice, iar la sfârșitul secolului XX. primesc un rol important în construcțiile de locuințe din regiune.

În ultimele decenii ale secolului trecut materialele minerale au primit un rol important în privința efectelor acestora asupra solului, asupra plantelor, animalelor și oamenilor, în zonele industrializate și cu o densitate crescută a populației. În zilele noastre peste 150 de produse minerale servesc la ameliorarea solului și protecția fitosanitară, precum și zootehnie și în realizarea unui mod de viață sănătos al oamenilor. Astfel, regiunea Tokaj, prin polonezii, slovacii veniți din nord, rutenii, rușii și ucrainenii veniți din est, șvabii veniți din vest și împreună cu maghiarii ajunși anterior în aceste zone, se ridică la nivelul unui teritoriu caracteristic al Bazinului Carpatic, cu o populație hibridă. Mediul hibrid al mineralelor și al florei a fost, astfel completată de evoluția istorică, de hibridizarea locală a populației. Este o observație străveche, cum că hibrizii sunt întotdeauna mai rezistenți, mai adaptabili decât categoriile omogene.

Roca specială a regiunii Tokaj-Hegyalja este tuful riolitic. Această rocă s-a format în urma procesului de dezagregare a materiilor unei explozii vulcanice acide, care a avut loc acum 13 milioane de ani. Aceasta s-a ridicat la calitatea de materie primă minerală a industriei de ciment în anii 50, mai târziu, în anii 70 s-a reclasificat în rocă bogată în bio-oligoelemente și minerale.

Importanța acestei recunoașteri o reprezintă faptul că prima conferință, la nivel mondial, despre zeolit a avut loc la Mád, în 1978, cu participarea unor profesori americani, japonezi, slovaci, bulgari, precum și ruși. La conferință au mai fost prezenți membrii Academiei Ungare, precum și medicii veterinari, geologii și medici din Ungaria, care au participat la cercetările efectuate, răspândind rezultatele acestor cercetări pe plan mondial.

Tuful riolitic este produsul vulcanic situat cel mai aproape de suprafața scoarței terestre. Tuful riolitic, cu zeolit, se formează ca un rocă compusă din aluminosilicați, fiind produsul exploziilor acide ale depozitelor magmatice din zona mediteraneană sau pacifică. Formarea acestuia necesită condiții speciale, iar puritatea ei este în mare măsură specifică locului de extracție.

Societatea noastră dispune de 4 mine de zeolit care sunt potrivite producției de prafuri terapeutice cu administrare internă, precum și pentru realizarea de paste, creme, etc. dermatologice. În funcție de locațiile de extracție zeolitul prezintă caracteristici și compoziții variabile. Din acest motiv, pentru realizarea produselor noastre, alegem materiile prime în funcție de obiective, luând în considerare domeniul de utilizare și eficacitatea efectelor terapeutice dorite. În cele următoare enumerăm câteva dintre caracteristicile utile ale zeoliților:

ABSORBȚIA GAZELOR BIOGENE:
Structura mineralelor naturale de zeolit este potrivită absorbției rapide și reversibile a moleculelor de CO2, NH3, H2S, SO2 și H2O. Astfel, de exemplu 1 g de uruială de zeolit, tratată corespunzător, are capacitatea de a absorbi aproape 1 dl de amoniac. Schimb de ioni: Din punct de vedere electrostatic spațiul intern poros nu este echilibrat. Cationii pot fi schimbați, în funcție de gradul de afinitate al acestora. Prin aceasta zeoliții pot participa la metabolismul organismelor, contribuind la schimbul de ioni, în cazul florei la nivelul rădăcinilor, în regnul animal la nivelul suprafeței sistemului digestiv.

ABSORBȚIA BACTERIILOR:
Unele bacterii patogene se leagă foarte puternic de structura zeoliților. Astfel, de exemplu suspensia de zeoliți este potrivită reducerii embrionilor de stafilococi sau ale bacteriilor E-coli, a reducerii concentrațiilor acestora. În acest sens zeoliții naturali dobândesc un rol important atât în soluționarea unor probleme veterinare ale creșterii animalelor, ci și în soluționarea unor probleme medicale umane. Pe lângă această absorbție, schimbul de ioni al zeoliților provoacă tulburări ale membranei celulare ale unor bacterii. Tulburările membranei celulare împiedică dezvoltarea unor bacterii, ca de ex. al meningococului, streptococului. Astfel zeoliții naturali dispun de o posibilitate nouă de dezinfectare selectivă.

EFECT ANTIPARAZITAR:
Membrana celulelor reproducătoare ale unor paraziți suferă, în mod identic, tulburări în urma contactului cu cristalele de zeolit. După un tratament de câteva ore cu zeoliți, celulele reproducătoare ale paraziților nu mai evoluează, după care mor. - Deci cu ajutorul zeoliților naturali se pot soluționa o serie de probleme veterinare și medicale, fără utilizarea unor substanțe chimice, străine organismelor.

COERENȚĂ BIOLOGICĂ:
Zeoliții, fiind sisteme minerale care se formează în condiții de presiune joasă și temperaturi reduse, reprezintă materii coexistente formării și dezvoltării vieții, componente indispensabile mediului materiilor vii pământești. Flora bacteriană a organismelor vii este rezistentă la acțiunea mineralelor de zeolit. Aceste substanțe pot fi introduse în organisme vii, în sistemele acestora, fără a le cauza vătămări. Această proprietate transformă mineralele de zeolit în substanțe vehicul, coerente organismelor, dar mai mult chiar, le marchează ca fiind substanțe destinate utilizării în industria farmaceutică, alimentară.

CONȚINUT DE BIO- ȘI OLIGOELEMENTE, ȘI DE ELEMENTE RARE
Sticla vulcanică, prezentă în mod automat în compoziția zeoliților, poartă o serie întreagă de oligoelemente, biologic importante. Acestea pot fi administrate organismelor cu ajutorul mineralelor de zeoliți. Această proprietate poate fundamenta atât realizarea de arome, cât și tratamentul afecțiunilor carențiale de oligoelemente ale sistemului nervos.

Din punctul de vedere al fabricației produselor noastre cosmetice și cele destinate întreținerii sănătății, mineralele argiloase limnice dispun de o importanță majoră, fiind indispensabile. Caolinul, illitul și bentonita au luat ființă în urma activităților post-vulcanice, ca și produse de dezagregare a nămolului provenit din rocile vulcanice acide, în acumulări subacvatice. Din punct de vedere fiziologic au o importanță majoră: structura laxă de silicați a mineralelor argiloase, rădăcinile hidroxilice legate de aceasta, precum și cationii slab legați dintre straturile de silicați.

Zeoliții și mineralele argiloase din zona Mád pot fi utilizați pentru prepararea de paste dermatologice, de agenți exfolianți, de creme și geluri de duș, precum și la realizarea de prafuri dentare speciale și prafuri terapeutice cu administrare internă. Prin produsele noastre speciale punem în slujba omului mineralele prezenta le momentul apariției vieții.

Din ideile Dr. Mátyás Ernő, redactate în 2014.